Despre branding și despre formarea continuă — interviu pentru EXEC-EDU

Despre branding și despre meseriile care contează — interviu cu Alexandru Grigorescu, cofondator Toud

După atâția ani în branding și design, ce te face să simți, concret, că un proiect are sens?

Pentru mine și pentru echipa Toud, un proiect are sens, adică merită să existe, dacă se încadrează în zona de „triple win strategy” – adică din proiectul acela câștigă cel care vinde, cel care cumpără, dar și comunitatea, iar comunitatea asta este dublă, pentru că ține de lumea primilor doi. Noi credem mult în asta și întotdeauna selectăm proiectele pe acest criteriu.

Care e semnul că un brand a găsit identitatea corectă: ce se vede diferit în comportamentul oamenilor, nu doar în vizual?

Brandul există doar în mintea oamenilor. El descrie relația pe care omul o are cu un produs, un serviciu, o companie sau cu alte elemente, destinații etc. Din păcate, trăim o perioadă a civilizației noastre în care oamenii au nevoie de acel sentiment de sens, de apartenență, de comuniune – ori toate astea țin de fapt de relația pe care oamenii o au unii cu alții și cu divinitatea, acea entitate mai presus de ei, oricare ar fi ea. Pe această nevoie, această lipsă, relația omului cu elemente abstracte a început să înflorească. Brandurile au devenit mai puternice pentru că fiecare dintre noi a permis asta, a cultivat asta. Aș îndrăzni să spun că nu avem nevoie de branduri sau că, dacă avem nevoie, e mai degrabă la nivel de excepție. Ciudată afirmația, nu-i așa? Mai ales că vine de la un om care asta face, construiește branduri, în fiecare zi. Deci, brandurile pot fi bune câtă vreme fac bine omului, iar asta ar trebui să fie un obiectiv principal. Evident, nu se întâmplă asta, nu prea e posibil.  Din păcate, obiectivul principal este acela de a vinde – așa am creat noi, oamenii, lumea aceasta, asta de azi. Fără vânzare, sistemul se prăbușește. Totuși, în acest context, brandurile pot exista într-un fel de echilibru, unele, foarte puține. Sunt branduri care dau o mână de ajutor oamenilor, îi fac să viseze, să spere, să creadă în ei, în drumul lor, iar asta e minunat. Acesta este răspunsul meu: un brand a găsit identitatea corectă câtă vreme poate da acest impuls. În termeni stricți de business, un brand și-a găsit identitatea corectă atunci când vânzările cresc pe baza unei legături,  între om și produs, serviciu, companie.

Când simți că te-ai încărcat prea mult cu proiecte și livrări, cum te oprești și te resetezi? Ce faci, concret, ca să-ți revii cu energie?

Suntem o agenție mică, poate chiar foarte mică și, în consecință, munca noastră, existența noastră, este o luptă. Ni se întâmplă des să ajungem în punctul ăsta. Pe mine mă ajută enorm natura. Aici mă simt acasă, simt că am sens și mai ales simt că am primit un dar enorm, de care uit atunci când sunt în fața calculatorului – viața. Înainte mergeam în natură alergând, acum merg cu cei mici, pe care sper să reușesc să îi învăț că viața e un dar și că numai o stare de echilibru le va permite să se bucure de el și să îl prețuiască. Și evident, suntem profund datori să mulțumim pentru acest dar în fiecare zi!

Spui că îți dorești un marketing care să fie corect pentru toți cei implicați. Povestește o situație în care ai ales această direcție, chiar dacă nu era cea mai comodă.

Câtă vreme suntem în paradigma aceasta actuală a schimbului, este foarte greu să existe un marketing corect. Și știi de ce spun asta: schimbul între oameni este ceva înalt, presupune dragoste reciprocă; astăzi, de cele mai multe ori, este doar schimb – oamenii nu se mai conectează, nu se mai cunosc. Mergi la magazin și iei pachetul de unt. Da, sunt și excepții: mergi la Exec-Edu și cunoști acolo omul care îți dă învățarea, care ți-o dă discutând cu tine, construind o legătură. Sincer, având gândirea asta, ne este greu de multe ori să ne facem munca. Noi lucrăm mai mult în zona de B2B, căutând prin strategia de brand să facem viața oamenilor mai bună la muncă, căutând să îi ajutăm să găsească ambiția comună, acel sentiment de apartenență, valori comune și mai ales un pic de sens. Când facem asta, simțim că munca noastră capătă un pic de substanță. Adesea refuzăm proiecte în zona de B2C care își propun vânzarea de lucruri. Primim adesea cereri de packaging design și aici căutăm să ne implicăm numai acolo unde ni se pare că avem o contribuție într-un proiect care trece de zona tranzacțională.

Din Management 360, care e ideea care ți-a schimbat cel mai mult felul în care gândești un business?

Mi-am dat seama că eram prea puternic legat de ceea ce am construit la Toud. În definitiv, business-ul este un joc de care trebuie să te bucuri, dincolo de bucuria de a aduce valoare clienților pe care îi deservești. Și aș mai adăuga ceva: m-am bucurat enorm de cursul de strategie și de energia parcă infinită pe care Lavinia Rașcă a arătat-o de fiecare dată.